Dureri de spate

AFECTIUNILE COLOANEI VERTEBRALE MANIFESTATE PRIN DURERI DE SPATE

“Capul ce se pleaca sabia nu-l taie!”…dar de cele mai multe ori capul aplecat afecteaza coloana vertebrala.

Coloana vertebrala este o importanta component a sistemului locomotor si are rolul de a sustine corpul in plan vertical, de protejare a maduvei spinarii, de participant la miscarile capului si ale trunchiului si tot odata ofera organismului mobilitate si flexibilitate. Coloana vertebrala este alcatuita din structure osoase ce poarta denumirea de vertebre, din muschi, maduva spinarii si nervii spinali.

Coloana vertebrala este alcatuita din 33-34 de vertebre articulate prin discuri intervertebrale, inpartite pe cinci zone: 7 vertebre cervicale, 12 toracale, 5 lombare, 5 sacrale si 4-5 coccigiene. Structura vertebrelor difera in functie de regiune si de rolul indeplinit.

In momentul in cere sunt afectate componentele coloanei vertebrale, incep sa apara specificele dureri de spate ce se pot instala ocazional si sunt redate de suprasolicitare fizica denumite si dureri mecanice sau mai grav pot aparea dureri de spate inflamatorii iar in ambele cazuri ,activitatile de zi cu zi sunt ingreunate.

Inainte de implinirea varstei de 40 de ani, in mod frecvent apar dureri de spate inflamatorii acestea instalandu-se progresiv sunt atenuate prin practicarea unor exercitii fizice dar nu sunt ameliorate in stare de repaus. Durerea poate sa apara in mod repetat in cea de-a doua parte a noptii si este caracterizata prin rigiditate la nivelul spatelui pe parcursul diminetii si nu scade in  intensitate in primele 30 de min.

Aceste dureri de spate pot aparea daca avem o pozitie gresita in timpul somnului, de saltele sau perne necorespunzatoare cere de cele mai multe ori nu pot sustine coloana vertebrala, in special zona cervicala, in pozitie corecta. In aceste cazuri sunt prezente dureri de spate in timpul noptii iar organismal nu se poate odihni in totalitate. Problem de acest gen pot aparea in urma unor afectiuni grave cum ar fi ranile, hernia de disc, fracturile, scolioza ,cifoza sau in cazul instalarii artritei.

DURERI DE SPATE – LA NIVEL CERVICAL

  • Aceste tipuri de dureri apar in mod repetat in perioada diminetii, imediat dupa ce ne-am trezit si apar din cauza folosirii in timpul noptii a unei perne nefolositoare corpului. Aici tinem cont foarte mult si de felul in care dormim pe parcursul noptii. Astfel in cazul in care dormim asezati pe burta, alegem o perna moale care sa se poata modela usor dupa forma corpului, sprijinind astfel gatul. In cazul in care stam asezati pe spate in timpul somnului, putem folosi o perna ce pastreaza gatul aliniat cu restul corpului si poate oferi spatiu pentru umar. Daca alegem sa dormim pe o parte laterala a corpului, atunci este recomandat sa folosim o perna terapeutica ce mentine trunchiul si gatul in pozitie corecta.

CELE MAI FRECVENTE AFECTIUNI CE CUPRIND DURERI DE SPATE:

  • La nivel muscular si ligamentar apar dureri de spate in cazul ridicarii obiectelor grele, repetattive sau prin miscarile bruste si necontrolate ce pot contracta muschii spatelui si pot deteriora ligamentele.

In cazul in care organismal se afla intr-o stare fizica precara , incordarea constanta a spatelui poate provoca spasme musculare dureroase.

  • Discurile intervertebrale inflamate sau rupte. Discurile cartilaginoase pot actiona ca perne intre vertebre. Materialul moale din interiorul unui disc intervertebral se poate inflama sau rupe si poate apasa pe nerv astfel putandu-se ajunge la frecvente dureri de spate acute.

ALTE TIPURI DE DURERI DE SPATE – IN PARTEA SUPERIOARA A SPATELUI.

  • In cazul in care inca nu ne-am ales o perna buna, daca dormim pe o perna ce nu corespunde corpului, dormitul pe burta sau pe o parte laterala ne poate cauza de cele mai multe ori dureri de spate sau de umeri in momentul in care ne-am trezit.

Dormitul pe burta face ca uneori si partea superioara a spatelui sa ramana intr-o pozitie de extensie ce poate deveni suparatoare dupa mai multe ore. In cazul in care persoana in cauza alege sa doarma cu mainile deasupra capului , muschii pot ajunge sa se inflameze pana la nivelul umerilor si poate aparea o presiune prea mare la nivelul gatului.

  • In partea inferioara a coloanei vertebrale apar dureri de spate pe parcursul diminetii in cazul in care , pe parcursul noptii, salteaua pe care am dormit nu a corespuns cu cerintele corpului. Astfel este foarte important ca fiecare pacient in parte sa aleaga salteaua in functie de greutatea corporala, sa tinem cont de afectiunile corpului si de pozitia in care dormim fiecare in timpul repausului dar la fel de important este ca si persoanele sanatoase sa aleaga perna si salteua cea mai buna pentru corp pentru a preveni ulterioarele probleme si dureri de spate specifice.

Cele mai multe dureri de spate apar din cauza ca muschii spatelui nu sunt lucrati si nu sunt dezvoltati in pot corespunzator pentru a putea avea o mai buna rezistenta si sustinere a coloanei vertebrale si pentru  a  putea impiedica devierite acestui segment. La fel de importanta este si pozitia pe care o avem fiecare in momentul in care trebuie sa stam in picioare pe o perioada indelungata sau atunci cand lucram la birou ore in sir si uitam sa tinem spatele si gatul in mod correct sau sa relaxam zona incordata la fiecare 30 de minute de lucru.

Cele mai comune dureri de spate sunt durerile de spate mecanice acestea nefiind asociate cu rigiditatea iar simptomele se amelioreaza in stare de repaus. Cel mai important este ca tipul de durere sa fie diagnosticat din timp si sa fie tratat in mod corect. Programul specific de exercitii fizice poate ameliora simptomele, dar leziunile si afectiunile specific de la nivelul coloanei vertebrale , manifestate prin dureri de spate, pot implica si tratament medicamentos de specialitate.

Coloana prezinta atat in plan sagital cat si frontal, curburi fiziologice -cervicala, toracica, lombara si sacrala, al caror rol este comparabil cu cel al arcurilor de amortizare ale unei masini. Curburile regasite in plan sagital se numesc lordoze ( la nivel cervical si lombar) si cifoze (la nivel thoracic si sacral). Curburile aflate in plan frontal se numesc scolioze si au convexitatea orientate spre stanga sau spre dreapta.

In cazul unor dureri de spate, problemele pot fi intalnite la nivelul discurilor intervertebrale, articulatiilor, muschilor si ligamentelor. Cel putin 80 la suta dintre romani sufera de dureri de spate pe parcursul vietii. Cea mai frecventa cauza a dizabilitatii legate de locul de munca fiind durerea de spate de la nivel lombar.

De obicei putem intalni dureri de spate in zona lombara acestea reprezentand rezultatul unui traumatism sau a unei vatamari acute, a acumularii de stres sau in cazul unei posturi incorecte la nivelul coloanei vertebrale.

Cu toate acestea exista alte cauze mai rare , mai grave in care sunt intalnite dureri de  spate ce pot duce la procese inflamatorii progresive ce afecteaza oasele, muschii si articulatiile.

Anumite dureri de spate ce se produc brusc si nu dureaza mai mult de o luna si doua saptamani, reprezinta durerile acute si pot fi cauzate de ridicari/aplecari bruste sau de ridicarea unor obiecte grele fara a tine spatele si genunchii in pozitie corecta.

In cazul unor dureri de spate de nivel cronic cazurile nu sunt la fel de frecvent intalnite ca in afectiunile acute si pot sa dureze mai mult de 3 luni.

DURERI DE SPATE – CAZUL OSTEOARTRITEI

Afecteaza partea inferioara a spatelui. Artrita este o boala ce afecteaza persoanele de peste 35-40 de ani iar pacientul poate acuza dureri de spate indiferent de pozitia in carea doarme pe parcursul noptii. Aceasta boala se poate manifesta prin dureri de spate si articulatii mai ales in timpul diminetii iar aceste simptome pot fi calmate prin miscari si exercitii fizice specific aceste problem dar si prin dusuri fierbinti ce pot ameliora zona afectata. In unele cazuri la nivelul coloanei vertebrale, artrita poate ingusta spatial ce inconjoara maduva spinarii iar aceasta afectiune este numita stenoza spinala.

  • Problemele trunchiului pot duce la dureri de spate in cazul in care coloana vertebrala se curbeaza in plan lateral sau frontal (scolioze, cifoze, lordoze).
  • Dureri de spate pot aparea si in cazul osteoporozei, atunci cand segmentele coloanei vertebrale pot dezvolta fracture de compresie daca oasele devin poroase si fragile.
  • Sciatica este manifestata printr-un disc herniat, acest disc ajunge sa faca presiune pe nervul sciatic si poate cauza dureri de spate. Nervul sciatic porneste de la nivelul coloanei vertebrale catre membrele inferioare iar cand acest nerv este afectat sunt provocate adesea dureri de spate si dureri la nivelul picioarelor. Acest tip de durere este manifestat prin arsuri si intepaturi locale sau pe suprafete mai mari.
  • Pot aparea dureri de spate chiar si in randul femeilor insarcinate , in acest caz fiind implicata foarte mult zona lombara. In aceste cazuri, exercitiile fizice trebuie executate cu foarte multa prudenta in primele trei luni de sarcina, deoarece pot declansa avorturi, mai ales in zilele in care se producea menstra.

DURERI DE SPATE

Exercitiile fizice care sunt executate in timpul sarcinii vizeaza tonifierea muschilor de la nivel lumbosacral pentru a evita ulterioarele dureri de spate sau daca deja sunt instalate se executa exercitiile pt a ameliora aceste dureri de spate. Tot in aceasta perioada se executa exercitii pentru tonifiere musculara asupra boltii plantare, pentu ameliorarea circulatiei venoase de la nivelul membrelor inferioare dar si pentru asuplizarea articulatiilor coxofemurale.

Gimnastica abdominala se va suspenda in ultimele luni de sarcina . Se vor efectua doar exercitii pentru tonifierea muschiului transvers, care intervine si in expulzia fatului.

In perioada de lehuzie si alaptare, efortul fizic trebuie reluat progresiv, incepand cu a doua zi dupa nastere. Scopul consta in tonifierea planseului perineal, delordozarea coloanei lombare pentru a ajuta mama sa scape de dureri de spate. Se va insist ape exercitii de extensie a trunchiului, deoarece femeia are tendinta sa se cifozeze din cauza alaptarii si purtarii copilului in brate.

Pentru evitarea acestor tipuri de dureri de spate , persoana afectata (chiar si o persoana neafectata) trebuie sa tina cont de cateva recomandari utile si pe care sa le puna in practica in cel mai scurt timp de la aparitia durerilor. In momentul in care pacientul se trezeste si doreste sa coboare din pat trebuie sa tina cont de faptul ca este bine sa se rasuceasca spre marginea patului, arcuind usor spatele si aplecandu-se spre solduri pentru a mentine trunchiul drept  , astfel evita sa se ridice direct in pozitie verticala iar picioarele le coboara usor pe podea.

Indiferent de activitatile pe care le avem pe parcursul zilei, cel mai correct este sa ne amintim in permanenta ca este bine sa tinem spatele drept si sa pastram o postura corecta pentru a evita ulterioarele probleme.

Posturarea, postura sau pozitionarea, reprezinta pozitii ale intregului corp sau ale unor parti ale acestuia, impuse sau mentinute voluntar, pentru un anumit timp, in scop profilactic sau terapeutic.

Sunt situatii in care posturarile se imobilizeaza, dupa cum in timpul imobilizarii se folosesc posturari pentru combaterea unor efecte secundare.

Efectele posturarii se resfrang asupra tegumentului, aparatului locomotor si organelor interne. Efectele sunt profilactice si curative.

Asupra tegumentului, posturarile realizeaza asa numita profilaxie de decubit. Decubitul dorsal prelungit determina, prin greutatea corpului, presiuni maxime continue la nivelul punctelor de contact cu suprafata de sprijin.

Asupra aparatului locomotor, efectele posturarilor sunt de actionare la nivel articular si muscular. De exemplu in spondilita ankilopoietica , in perioada evolutiva, pacientul se va pozitiona in decubit dorsal, fara perna sub cap, cu perna sub umeri pentru a produce extensia coloanei cervicale, opunandu-se astfel tendinta de flexie a capului si gatului. Perna se aseaza sub regiunea lombara, pentru combaterea tendintei de stergere a lordozei toate aceste metode ajutand la reducerea tuturor tipurilor de dureri de spate. O alta metoda este de a pune perna sub gamba si un saculet cu nisip pe coapsa pentu a pastra genunchiul in  pozitie functionala de extensie maxima.

Posturile asupra aparatului locomotor se realizeaza din punct de vedere tehnic:

-manual, de catre terapeut;

-autocorectiv, prin greutatea propriului segment de menbru sau a greutatii corpului.

-instrumental.

Posturarile manuale impun:

  • Cunoasterea si respectarea biomecanicii articulare;
  • Fixarea segmentului de membru nemobilizabil, pentru a evita interventia compensatorie a acestuia; fixarea se poate realiza manual, pe un plan inclinat, in chingi, mansoane rigide.

Postura va fi precedata de :

-masaje cu efect decontracturant (sugestie, autosugestie), care pot ameliora amplitudinea articulara cu cateva grade, dupa care postura se reevalueaza;

-masaj transversal profund, care asigura anestezia in timpul sedintei, precum si ruperea aderentelor periarticulare;

-tractiuni axiale manual sau cu ajutorul scripetilor cu contrarezistenta, utilizate mai ales in contracturile periarticulare;

-proceduri termoterapeutice.

Indicatii metodice in aplicarea posturarilor:

-sa se realizeze lent;

-forta sa fie progresiv crescanda;

-bratul parghiei sa fie cat mai scurt;

-durata sedintei sa nu depaseasca 3-4 minute;

-sa  se repete de 10-20 de ori pe zi, in functie de reactiile pacientului si conditia fizica a kinetoterapeutului.

Posturarile autocorective sunt atitudini impuse pacientului si adoptate voluntar de acesta , pentru corectarea progresiva a limitarilor amplitudinilor articulare. Sunt indicate mai ales in retractile musculo-tendinoase.

Caracteristicile acestei tehnici sunt reprezentate de faptul ca:

-nu necesita aparate sau instalatii;

-solicita participarea pacientului la actul recuperator, acesta trebuie sa fie constientizat asupra atitudinii vicioase pentru a-si insusi efectuarea corecta a posturii, incat aceasta sa fie mentinuta chiar daca nu este mentinuta, chiar daca este neconfortabila, dezagreabila.

-sedintele se completeaza cu masajul partilor moi, crioterapie, aplicatii de parafina.

In tratarea acestor dureri de spate putem apela la o serie intreaga de tehnici si metode de recuperare medicala atat prin exercitii fizice pasive si active, asistate cat si prin masaj terapeutic si exercitii de respiratie.

DURERI DE SPATE – CUM POATE FI AJUTAT PACIENTUL

Apeland la un kinetoterapeut bun ce poate sa intocmeasca un program personalizat de recuperare medicala prin care sa ajute persoana afectata si in cadrul caruia sunt folosite tehnici si metode de specialitate, exercitii fizice specific zonei afectate cat si masaj therapeutic aplicat localizat prin manevre corecte dar si exercitii de respiratie ce ajuta la reducerea chinuitoarelor dureri de spate.

Din cele mai vechi timpuri, kinetoterapia a fost folosita ca terapie de baza in cazul recuperarilor medicale de orice natura. Kinetoterapia este o componenta de baza a kinetologiei medicale, cealalalta componenta fiind kinetoprofilaxia. Kinetologia medicala reprezinta o stiinta biologica interdisciplinara care se ocupa exclusive cu studiul miscarii corpului omenesc, a elementelor anatomo-functionale si a modalitatilor de corestare sau compensare a perturmarilor reversibile, partial reversibile sau ireversibile.

Interdisciplinaritatea kinetologiei medicale este asigurata de elemente de anatomie , biomecanica, cibernetica, fizica, biochimie, fiziologie, psihologie, pe baza carora elaboreaza o metodologie specifica pentru cercetarea stiintifica.

Kinetoterapia aplica mijloacele kinetologiei medicale cu scopul recuperarii somato-functionale, motrice si psihice si al reeducarii functiilor secundare , de compensatie , in cazul afectiunilor partial reversibile sau ireversibile. Recuperarea somatica reprezinta o etapa importanta in cadrul tratamentului.

Kinetoprofilaxia aplica mijloacele kinetologiei medicale cu scopul prevenirii imbolnavirilor, complicatiilor sau sechelelor acestora, constiduindu-se in urmatoarele forme: kinetoprofilaxie primara, secundara si tertiara.

  • Kinetoprofilaxie primara . Aceasta aplica individului sanatos, mijloacele kinetologiei medicale, cu scop sanogenetic, pentru mentinerea starii de sanatate, in limitele varstelor biologice si cronologice , in special pentru a nu se ajunge la dureri de spate sau afectiuni ale altor zone ale corpului, prevenind imbolnavirile. Astfel gimnastica de inviorare, gimnastica aerobica, jogging-ul, plimbarile, activitatile de timp liber competitionale si necompetitionale, compun kinetoprofilaxia primara.
  • Kinetoprofilaxia secundara este forma kinetoprofilaxiei cu rol de prevenire a complicatiilor imbolnavirilor.
  • Kinetoprofilaxia tertiara ca si primele doua forme reuneste mijloacele specifice, nespecifice si complexe, pe care le administreaza dupa reguli proprii impuse de prevenirea aparitiei sechelelor, a leziunilor somato functionale ireversibile care ar putea determina dureri de spate, dizabilitete motorie sau psihica.

Pacientii care sufera de dureri de spate dar si de alte afectiuni , musculare , articulare , de echilibru sau respiratorii, pot apela cu incredere la un kinetoterapeut si beneficiaza de efectele terapeutice, acestea fiind consecinta programelor de exercitii bine alese si dozate in functie de stadiul bolii, varsta, sex, temperament, boli associate etc.

Efectele terapeutice ale exercitiilor fizice se pot sistematiza in exercitii specific si nespecifice.

Exercitiile specific constau in:

-refacerea volumului si proprietatilor muschilor;

-cresterea mobilitatii articulare;

-educarea dau reeducarea neuromotorie;

-recuperarea tulburarilor de coordonare si echilibru;

corectarea posturii si aliniamentului corporal.

DURERI DE SPATE

  • Efectele terapeutice nespecifice, stimulatoare sau relaxatoare actioneaza asupra marilor functii organice si psihice.Efectele psihice constau in increderea pacientului in sine, in posibilitatile proprii de recuperare, increderea in terapeut sau in intreaga echipa medicala.

    In tratarea diferitelor dureri de spate dar si pentru tratarea diferitelor afectiunii corporale, sunt indicate o esrie intreaga de exercitii fizice , in functie de zona afectata dar si diferite tehnici te masaj .

    Masajul reprezinta prelucrarea mecanica metodica a partilor moi ale corpului intr-un ansamblu de procedee manuale si instrumentele in scop profilactic, terapeutic sau igienic de intretinere.

    La sportivi se adauga si valentele stimulatoare ale masajului de incalzire, efectuat anterior efortului, precum si cele relaxante sau stimulante ale masajului de refacere post sau intraefort.

    Efectele masajului se induc pe cale mecanica si reflexa, asupra tuturor aparatelor si sistemelor .

    La nivelul sistemului circulator masajul actioneaza asupra:

    -circulatiei venoase favorizand circulatia de intoarcere, usurand travaliul cardiac. Astfel contractile sistolice devin mai rare si mai ample si determina cresterea fractiei de ejectie cu aport energetic crescut in periferie.

    -circulatiei limfatice favorizand resorbtia edemelor.

    -circulatiei capilare stimuland vasomotricitateapielii antrenand  o crestere a permeabilitatii peretilor vasculari pentru leucocite si substante plasmatice.

    Manevrele de masaj nu lasa nici o terminatie senzitiva inerta. Toate excitatiile tactile lanseaza catre centri influxuri nervoase, care declanseaza reactii diferite, in functie de tehnica si de metodica utilizata.

    Se pare ca si prin stimularea unei dureri de spate, se pot obtine reactii paradoxale analgezice fara a se putea explica destul de clar mecanismul.

    Masajul amelioreaza potentialul nervos, determinand starea de relaxare, de bine, efect dependent de apropierea psihologica dintre pacient si kinetoterapeut. De asemenea , masajul poate restructura imaginea statica si cinetica a regiunii bolnave, care si-a pierdut partial sau total functiile motrice si sensitive. Astfel spus, integreaza regiunea (segmental) afectat in schema corporala generala.

    Recomandarea de aplicare a masajului in scop profilactic sau therapeutic va putea fi facuta numai dupa un examen clinic general, urmat de stabilirea diagnosticului corect al bolii( in cazul de fata persoane cu probleme si dureri de spate). Astfel, kinetoterapeutul va cunoaste particularitatile subiectului si va delibera asupra procedeelor de masaj pe care le va folosi, precum si asupra metodicii de aplicarea acestora.

    In cadrul examenului clinic general , terapeutul va constata la nivelul tendoanelor ca prin palpare va depista dureri ale insertiilor, care sunt de fapt dureri tendino-periostale, generate de tensiunea tendoanelor prin contractii izometrice. De asemenea, va constata eventuale rupture, care contraindica masajul.

    La nivelul articulatiilor se impune o explorare atenta a regiunii periarticulare, piele, tendoane, ligament, capsula sinoviala, pentru a vedea care dintre structuri este afectata.

    Masajul asociat cu contractia izometrica este o tehnica speciala care faciliteaza relaxarea muschilor.

    Manevrele de masaj se efectueaza de la periferia zonei afectate spre locul dureros.

    • Durerile ligamentare si tendinitele se trateaza prin tehnica Cyriax, respective prin masaj transversal profund.
    • Crampele si contracturile musculare pot provoca si dureri de spate si beneficiaza de efectele netezirilor lungi, cu ritm si intensitate scazuta , la care se adauga efectele framantatului profund .
    • Hipertoniile de origine centrala constau in manevre de neteziri lungi ce se vor aplica pe muschii antagonisti , deoarece este contraindicata abordarea muschiului spastic, efectele relaxante fiind induse reflex pe musculatura agonista.

    Preocuparile privind aplicarea miscarii in scop profilactic si terapeutic dateaza din cele mai vechi timpuri, fiind intalnite in toate popoarele din antichitate.

    In Egiptul antic, problemele ce contineau dureri de spate, aveau ca metoda de tratare exercitiile fizice si erau practicate chiar din scoala si apartineau gimnasticii, atletismului si sporturilor de lupta.

    Bazoreliefurile de la Ptah-Hotep confirma existent unor academii de forta musculara si frumusete plastic, inca din primul imperiu ( 3000- 2500 i.H. ).

    Celebrele fresce de la Beni-Hassan ale imperiului de mijloc ( 2000- 1555 i.H. ) infatiseaza toate tipurile de exercitii fizice.

    In India antica istoria copilariei lui Guatama ( Buddha ) prezinta formele generale de educatie ale tinerilor din clasa nobiliara: lupte, sarituri, alergari si inot. Legile lui Manu , considerau ca baile in lacuri si rauri mentin sanatatea fizica, reducand multe tipuri de dureri de spate si alte tipuri de afectiuni fizice.

    In China antica se practicau: inotul, aruncarea cu piatra si scrima cu sabia. In timpul imparatului Hoang-Ti ( fondatorul primei dinastii, 1698 I.H.) medicul Kong-Fu a creat un sistem de educatie medical ape care imparatul l-a introdus in ritualul religios. Sistemul avea la baza constatarea ca bolile isi au originea in anumite congestii si paralizii, ale organelor si pot fi inlaturate prin exercitii fizice insotite de gimnastica respiratorie. Exercitiile puteau fi practicate din pozitii variabile ale corpului: stand, sezand, culcat pe spate, pe burta ori pe o parte. Din combinarea pozitiilor si a miscarilor respiratorii rezultau o varietate de exercitii, aplicate in tratamentul unor boli: obezitate, guta, litiaza renala, dureri musculare.

    Ulterior generalul Jo-Fei a realizat sistemul chinez de gimnastica practicat si astazi si care cuprinde exercitii de tinuta, lupta si box.

    In Grecia antica poemele homerice sunt izvorul essential al practicarii exercitiilor fizice. Grecii au creat cuvantul gimnastica pentru a desemna cu un nume generic totalitatea exercitiilor fizice, practicate cu scopul intretinerii sanatatii si infrumusetarii vietii spiritual.

    Hipocrat, marele medic al antichitatii grecesti ( secolul IVi.H. ) a efectuat un studio atent asupra efectelor fiziologice ale gimnasticii si masajului definind sanatatea ca un echilibru intre exercitiile corporale si alimentatie.

    Este primul care sesizeaza relatiile miscare-muschi, imibilizare-atrofie musculara, precum si valoarea exercitiului fizic pentru recastigarea fortei musculare.

    Hipocrat sustinea ca exercitiile fizice si masajul influenteaza favorabil respiratia, circulatia si metabolismul general, relaxeaza musculature si echilibreaza activitatea sistemului nervos.

    Platon in “Legile’’ si “Republica” a prezentat un system de educatie armonioasa a corpului considerand gimnastica, alimentatia, baile, masajul, odihna, factorii determinant ai educatiei estetice.

    Aristotel, marele ganditor, a sustinut ca gimnastica este primordial in educatie iar corpul trebuie educat inaintea spiritului. Alegerea si gradarea exerciilor fizice pentru dureri de spate si nu numai atat, trebuie effectuate dupa constituirea subiectului.

    Roma antica a avut o inexplicabila retinere fata de exercitiul fizic si fata de sport in general. Romanii considerau ca exercitiul fizic este bun doar pentru sclavi, mai mult au considerat ca gimnastica a contribuit la declinul Greciei.

    Crestinismul a accentuat retinerile fata de exercitiul fizic. Totusi, medicii au inteles valoarea lui si au continuat sa-l promoveze.

    Cornelius Celsius recomanda exercitiul fizic in refacerea bolnavilor cu hemiplegie si alte paralizii. Atragea atentia asupra transpiratiei , pe care o considera semn de oboseala si limita exercitiile fizice pana la aparitia acesteia.

    Caelius Aurelianus in secolul al V-lea d.H., depaseste prin scrierile sale toate ideile promovate pana atunci si inca 1000 de ani dupa aceea . Cartea sa intitulata “Despre bolile cornice”, descrie tehnicile exercitiilor fizice terapeutice recomandate in: paralizii, reumatism, dureri de spate si postoperator. Abordeaza problemele privind ritmul , valoarea, modul de realizare (pasiv si activ) al exercitiilor subliniind si importanta repausului post efort. Introduce notiuni de Kinebalneologie, suspensii, kinetoterapie prin greutati si scripeti, readaptare.

    Hieronimus Mercurialis , profesor la Padova, tipareste cartea “De arte gymnastica”, reeditata de sapte ori.

    Opera sa valorifica arta gimnasticii dupa conceptia greaca. Lucrarea contine reguli pentru practicarea unor jocuri, reguli de igiena privind moderatia in consumul de alimente si bauturi, cat si recomandari de gimnastica oetopedica.  In plus , autorul ne prezinta o serie de idei, care au influentat tot ce s-a scris in deceniile urmatoare:

    • Orice individ sanatos trebuie sa execute cu regularitate exercitii fizice , obligatorii si pentru sedentari ( idea profilaxiei );
    • Pentru bolnavi exercitiile trebuie dozate si selectionate, astfel incat sa nu agraveze boala ( ideea selectionarii si dozarii exercitiilor) ;
    • Exercitiile trebuie practicate si in perioada de convalescent (ideea recuperarii functionale);
    • Exercitiile se vor prescrie individual ( ideea individualizarii tratamentului);
    • Exercitiile vor viza atat partile corpului afectate de boala, cat si intregul organism ( ideea unitatii de miscare ).

    Clement Tissot evidentiaza spre sfarsitul secolului XVIII valoarea exercitiilor fizice in aer liber pentru persoanele cu ocupatii strict intelectuale; alcatuieste programe de recuperare a hemiplagiilor si a indivizilor cu afectiuni respiratorii. De asemenea este promotorul terapiei ocupationale.

    In cazul tratamentului in cazul problemelor cu dureri de spate sau alte tipuri de dureri kinetoterapeutul trebuie sa lucreze in colaborare cu medicul ce tine de specialitatea afectiunii de care sufera pacientul pe care il ingrijeste , precum si cu psihologul. Doar o abordare interdisciplinara, in echipa, a unei problem atat de complexe cum este terapia in general si cea kinetica in special, poate oferi rezultate bune si implicit satisfactii profesionale.

    De aceea, tinandu-se cont de principiul hipocratic putem stabili o foarte buna schema de tratament:

    • In primul rand, stabilirea precoce a diagnosticului este de competenta medicului specialist. In privinta tratamentului kinetic, insa, interventia sa se va limita la precizarea obiectivelor recuperarii urmand ca programul propriu-zis sa fie stabilit de kinetoterapeut. Evaluarea periodica a eficacitatii se va efectua in echipa.
    • Precocitatea instituirii tratamentului este un principui care deriva din promptitudinea stabilirii diagnosticului. Chiar si in tratarea problemelor cu dureri de spate , temporizarea terapiei are ca efect prelungirea duratei imbolnavirii si scaderea eficientei tratamentului prin aparitia unor reactii sau atitudini compensatorii.
    • Progresivitatea sau dozarea si gradarea efortului este obligatoriu si de importanta hotaratoare in actul recuperator (in cazul de fata , tratarea acestor dureri de spate). Se realizeaza in concordanta cu toleranta pacientului la effort. Solicitarea va creste rational in privinta numarului de repetari, a amplitudinii, vitezei miscarii si a incarcaturii efortului.

    Cea mai mare gresala pe care o poate face kinetoterapeutul consta in suprasolicitarea bolnavului pentru depasirea momentului functional de moment.

    Gradarea efortului are  la baza reguli simple: de la usor la greu, de la simplu la complex, de la cunoscut la necunoscut. Trecerea la exercitii noi sau combinate este posibila dupa ce au fost bine invatate cele vechi si mai simple.

    Progresivitatea se realizeaza tinandu-se cont de reactiile fiziologice ale organismului. Astfel cand apar semen de neadaptare, trebuie scazut numarul exercitiilor si durata lor, prelungindu-se in schimb pauzele. Sedintele se raresc sau se anama , pana la disparitia complete a semnelor de oboseala sau de intoleranta a efortului. Cand evolutia este buna se incearca depasirea valorilor functionale anterioare imbolnavirii.

    • Individualizarea tratamentului are o deosebita importanta, deoarece ca si in medicina, tratam bolnavi si nu boli ( tratam bolnavi cu dureri de spate). Fiecare pacient are o reactive proprie fata de boala, asadar bolile nu sunt identice la doua sau mai multe personae, ceea ce inseamna ca nici tratamentul aplicat nu poate fi identic.

    Astfel pacientul bolnav sau convalescent va primi o prescriptive medicala in concordanta cu natura si faza bolii, reactivitatea organismului si cu prezenta eventualelor complicatii. De aceea se va tine cont de particularitatile legate de sex, varsta, profesie, temperament, conditii de viata, mediu.

    In cazul femeilor se constata o recuperare mult mai rapida a mobilitatii iar in cazul barbatilor, se recupereaza mult mai rapid forta musculara.  Varsta determina rezultate sigure si mult mai rapide la tineri si copii, decat in cazul adultilor si varstnicilor deoarece in cezul copiilor si adolescentilor, oasele si articulatiile sunt intr-o continua dezvoltare iar recuperarea este mult mai usoara. Orice copil care vine la terapeut pentru recuperare medicala si acuza dureri de spate, are sanse mult mai mari de recuperare daca inceput tratamentul in faza incipienta si nu a lasat sa se agraveze problemele de spate.

    Posibilitatile intelectuale ale bolnavului au un rol important in recuperare, deoarece nivelul ridicat contribuie in mare masura la atingerea obiectivelor urmarite.

    • Principiile psihopedagogice sunt obligatorii in tratarea bolnavului.

    Convorbirea kinetoterapeutului cu pacientul are rolul informarii acestuia cu durata, scopul si modul de actiune a mijloacelor folosite.  Astfel, pacientul nu se va supune tratamentului pasiv si resemnat, ci va participa active si cu incredere.

    Unii dintre ei au afectiuni care necesita un tratament prelungit, din cauza efectelor care se induc lent, au o stare psihica depresiva. Acestea sunt cazurile cele mai delicate, in care prezenta psihologului este obligatoie. In rest psihologul poate fi suplinit de medical specialist si de kinetoterapeut care prin incurajari, sugestii, exemple positive pot crea stari de buna dispozitie si incredere in rezultate.

    • Asocierea cu alte mijloace terapeutice optimizeaza eficienta mijloacelor folosite, confirmand tendinta moderna de aplicare a unei terapii complexe. De multe ori, kinetoterapia consolideaza tratamente sangerande, ortopedico-chirurgicale, sau nesangerande, medicamentoase, dovedind ca este o veriga importanta in cadrul terapiei complexe.
    • Continuarea tratamentului pana la recuperarea integrala este un principiu greu de inteles de pacientii care se considera recuperate, in momentul constatarii recuperarii somatice. Aceasta insa trebuie continuata pana ala obtinerea unei recuperari complete, care include si recuperarea functionala. In nici o alta specialitate medicala, intreruperea tratamentului nu are efecte regressive atat de evidente ca in kinetoterapie.
    • Principiul constientizarii presupune intelegerea de catre pacient a efectelor induse de mijloacele utilizate si a ratiunii pentru care se aplica intr-o anumita succesiune.
    • Principiul activitatii independente este obligatoriu. Pacientul trebuie sa repete si in afara sedintelor din sala de recuperare, procedee metodice cum ar fi contractile izometrice, tehnici de psihoreglare sau exercitii fizice cunoscute si recomandate de kinetoterapeut.
    • Principiul motivatiei presupune gasirea modalitatilor de a determina pacientul sa vina cu incredere la tratament, sa-si doreasca efortul fizic, sa nu se sperie de acesta sau de celelalte mijloace folosite. Este important ca terapeutul sa creeze motivatia interna pentru a ajuta pacientul in cauza.

    In decursul evolutiei terapiei prin miscare ,pentru tratarea diferitelor tipuri de dureri de spate , de-a lungul secolelor a fost introdus un numar imens de tipuri de exercitii, unele avand o fundamentare anatomofunctionala, altele avand un fundament terapeutic la nivelul unor cunostinte medicale dintr-o anumita perioada, altele fiind absolut fanteziste fara vreo justificare reala.

    Pe masura ce conceptiile evoluau autorii preluau unele tehnici ale exercitiului fizic de la predecesori si adaugau altele mai mult sau mai putin  adecvate noilor prevederi.

    Epoca moderna a incercat sa ordoneze acest conglomerat de notiuni mostenite dar unele confurii intre conceptual de tihna , exercitiu, metoda si obiectiv al kinetologiei, fac ca si astazi sa se vorbeasca de-a valma despre izometrie, miscare pasiva, scripetoterapie, tonifiere, facilitare atunci cand tratam diferitele probleme locomotorii dar si anumite dureri de spate.

    In cadrul kinetoterapiei , trebuie sa deosebim elementele de baza, tehnicile de lucru respectiv alfabetul terapiei prin miscare. Astfel izometria este o tehnica de lucru  ca si miscarea pasiva sau cea activa sau imobilizarea.

    Exercitiile sau metodele se grupeaza sub forma unei metodologii , in vederea realizarii unui obiectiv anatomofiziologic sau terapeutic . In cazul unor dureri de spate tonifierea musculara este un obiectiv al kinetoterapiei cu o metodologie bine precizata si nu cu o metoda sau tehnica dupa cum asuplizarea articulara relaxarea sau reeducarea respiratorie sunt tot obiective cu metodologii proprii.

    In tratarea multor dureri de spate , posturile (posturarile) reprezinta atitudini impuse zonelor afectate de la nivelul spatelui sau in cazul altor zone sunt impuse pe mai multe portiuni de corp, in scop terapeutic sau preventiv pentru a corecta sau a evita instalarea unor devieri de statica si pozitii vicioase sau pentru a facilita un process fiziologic. Durata posturarii este variabila dar ca regula generala ea trebuie repetata cu perseverenta pana ;la obtinerea rezultatului scontat.

    Posturile corective sunt cele mai utilizate in kinetologia terapeutica  sau de recuperare in special in dureri de spate. In multe cazuri se recomanda preventive in boli a caror evolutie este previzibila , determinand mari disfunctionalitati ca de exemplu in spondilita ankilopoietica. Mentinerea posturilor corective poate fi libera(postura autocorectiva) , liber-ajutata (prin suluri, perne, chingi) sau fixata (postura exterocorectiva) sau cu ajutorul unor aparate sau instalatii.

    Posturile corective se adreseaza in principal partilor moi al caror tesut conjunctiv poate fi influentat. Corectarea devierilor osoase este posibila doar la copii si adolescentii in crestere.

    De mare interes in recuperarea functionala pentru a putea evita toate problemele ce duc la dureri de spate sunt posturile seriate ce se fixeaza cu orteze amovibile pe masura ce se castiga din deficitul de corectat.

DURERI DE SPATE – CORECTATE

Prin prescrierea unui exercitiu fizic terapeutic nu se recomanda decat dupa o analiza a mecanismelor fiziopatologice care stau la baza suferintelor bolnavului.

In gimnastica terapeutica pentru corectarea anumitor dureri de spate, pentru corijarea pozitiei umerilor si scapulei, pentru coriajrea curburilor patologice ale coloanei dorsale si coloanei lombare sunt recomandate urmatoarele exercitii:

  1. Pentru mobilizarea centurii scapulare, ne pozitionam in picioare sau sezand, cu bratele atarnand pe langa corp, cu coatele flectate , mainile la umeri, rotim umerii inainte si inapoi.
  2. Pentru corecterea deviatiilor cervicodorsale si coborarea umerilor ascensionati, din stand in picioare sau sezand pe scaun, cu bratele atarnand pe langa corp, se trage de brate in jos, se indreapta coloana si capul merge in sus.
  3. Pentru corijarea cifozei, tractiunea pectoralilor, tonifierea musculaturii interscapulare, in pozitie dreapta sau sezand, cu coatele flectate, bratele in abductee de 90 de grade, facem extensii si anteductii, la fel si cu extinderea coatelor.
  4. In redresarea cifozei, contractia pectoralilor, mobilizarea umerilor, ne asezam in decubit dorsal, cu genunchii flectati, bratele se ridica deasupra capului cu palmele rotate in afara, se atinge solul cu marginea cubitala alternative stanga dreapta apoi cu ambele maini se executa in timpul expiratiei.
  5. In decontracturarea musculaturii spatelui, din ortostatism cu picioarele departate la 30-40 de cm, se executa rotatii de trunchi intr-o parte si alta, bratele atarnand liber si executand un balans ajutator al rotatiilor.
  6. Pentru diminuarea cifozei, mobilizarea si tonifierea centurii scapulare , pacientul se aseaza in pozitie patrupeda si duce inainte cate un brat alternative, executand miscarea in timpul expiratiei.
  7. In delordozare si tonifierea musculaturii abdominale , din ortostatism se ridica un genunghi la piept , mainile mentin membrul inferiorrespectiv, se executa in timpul expiratie.

Exercitiile corectoare  urmaresc refacerea posturii fiziologice de respiratie prin refacerea unui eliniament, asuplizarea articulatiilor centurilor si trunchiului, obtinerea destinderii peretelui abdominal pentru a permite executarea unei libere si eficiente respiratii abdominale .

Exercitiile pentru tratarea diferitelor problem ale organismului manifestete prin dureri de spate, pot continua intr-o diversitate destul de mare in functie de zona afectata si gradul acesteia

Asadar pentru mentinerea organismului in conditii optime este bine sa avem grija la stilul nostru de viata, alimentatie, pozitia organismului in timpul zilei dar si in timpul noptii, exercitiile fizice executate zilnic pentru mentinerea santatatii corporale si psihice si sa nu uitam sa avem o gandire pozitiva si pregatita pentru diversele situatii in care ne conduce viata.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *